Anii primului Razboi Mondial (1914-1918) provoacă suferinţe multiple populaţiei locale, cauzate de: lipsurile materiale, scumpete, speculă şi numeroasele pierderi umane de pe front. Toate acestea au dus la mari nemulţumiri, care în Timişoara se transformă şi în agitaţii sociale, la care cu siguranţa au participat si mulţi săteni din Giroc, ei fiind profund ancoraţi în realităţile oraşului din imediata apropiere.
În rezolvarea problemei naţionale în Banat, pe plan politic, se conturează două mari direcţii; cea formulată de liderul social democrat Otto Roth, care dorea organizarea unei Republici Autonome Banăţene în cadrul Ungariei şi înfiinţarea Sfatului Popular din Banat subordonat direct guvernului din Budapesta şi cea a liderilor politici români în frunte cu dr. Aurel Cosma, care dorea unirea Banatului cu Regatul României.
La 31 octombrie are loc în sala Casinei Militare din Timişoara întrunirea fruntaşilor politici locali, unde Otto Roth aduce la cunoştinţa celor prezenţi decizia înfiinţării Republicii bănăţene şi ataşamentul faţa de noul guvern maghiar. Acum răspunsul lui Aurel Cosma este prompt şi categoric: „Noi romanii nu putem primi propunerile domnului Otto Roth. Aspiraţiile neamului nostru ne îndeamnă să urmăm altă cale. Vom constitui Consiliul nostru naţional” (Ioan Munteanu, Rodica Munteanu,Timișoara.Monografie. 2002, p.94). Acum el face apel la ţăranii români din satele înconjurătoare pentru apărarea consiliului, iar preotul David Voniga este cel care impulsionează la Giroc, formarea unor cete impresionante de ţărani în acest sens (Informație Florin Medeleț). Ofiţerii români şi celelalte forţe politice româneşti hotărăsc formarea Consiliului Militar Naţional Roman, avându-l în frunte ca preşedinte pe dr. Aurel Cosma și constituirea gărzilor naţionale române, primele înfiinţate fiind cele din Giroc si Chisoda (Informație Florin Medeleț). Comandantul Gărzii Naţionale Române din Giroc a fost Titu Telescu (Arhivele statului Timișoara, Fond personal A.Cosma, Dosar 167, fila 7).
Locuitorii satului nostru au participat cu tot entuziasmul la acţiunile premergătoare Marii Uniri, astfel, la adunarea organizată în cercul electoral Becicherecul Mic, din 24 noiembrie 1918, pe lângă reprezentanţi din alte sate timişene, participă şi ţărani din Giroc, care-şi dau acordul lor ca cei aleşi să voteze pentru unirea Transilvaniei și Banatului cu România. In cadrul ședinței care redactează credenționalul și aleg delegații care să-l transmită la Alba Iulia, învățătorul Mihai Bocșa este ales notarul adunarii, iar Atanasie Baicu și Iosif Ciută din Giroc, fac parte din prezidiul adunării cercului electoral.
La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a avut un caracter plebiscitar, participă şi o delegaţie din Giroc formată din : preotul David Voniga, învățătorul Atanasie Baicu, Ioan Ruja şi Ioan Văcan ( Ioan Munteanu, Vasile Zaberca, Mariana Sarbu,Banatul si Marea Unire, Timișoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1992, p.149). La Giroc și Chișoda, vestea unirii a fost primită cu mare entuziasm, populaţia se strânge în faţa bisericii, unde se intonează cântece patriotice şi se flutură drapele tricolore, iar drapelul tricolor romanesc, cu care participanții s-au întors de la Alba Iulia, este arborat pe biserică. Dorinţa legitimă a românilor bănăţeni de a se încadra în statul român unitar, nu s-a putut înfăptui în cursul anului 1918 și prima jumătate a anului următor, datorită ocupaţiei militare sârbeşti, contraponderată de trupe coloniale franceze.
Comuna noastră a fost ocupată de trupele străine la 17 noiembrie 1918, în aceeaşi zi când a fost ocupată şi Timişoara, această stare menţinându-se până la 27 iulie 1919, timp în care autorităţile de ocupaţie iau măsuri împotriva mişcării naţionale româneşti. Acum este arestat învăţătorul Atanasie Baicu, dârz luptător pentru idealurile naţionale.
După retragerea trupelor de ocupaţie, armata româna a intrat festiv în Piaţa Unirii din Timişoara. Pe tot parcursul drumului de la intrarea în oraş şi până în centru, printre numeroşii locuitori veniţi să întâmpine armata română se aflau şi ţărani din Giroc, îmbrăcaţi în costume populare, călărind cai albi, la fel ca numeroşi alţi ţărani veniţi din satele din apropiere. Şi în aceste zile, mobilizarea consătenilor noştri a fost făcută de preotul David Voniga şi de învăţătorul Atanasie Baicu.
Prin acțiunile lor, înaintașii noștri, conduși de două personalități proeminente ale vremii, preotul David Voniga și învățătorul Atanasie Baicu, au contribuit la înfăptuirea idealului național de secole al romanilor, făurirea României Mari.
Prof. Octavian Gruița
