Parohia ortodoxă română Giroc
Biserica Sf. Dimitrie
Parohia ortodoxă română Giroc
Biserica Sf. Dimitrie

În perioada 27 octombrie – 03 noiembrie Parohia Giroc a organizat un nou pelerinaj în Țara Sfântă sub îndrumarea preotului paroh Marius Șonea.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, credincioșii plecați sa-și întărească sâmburele de credință din suflet au avut parte de minunate zile de sărbătoare, deoarece încă din prima zi și până în ultima, starea pelerinilor a fost aceea de participare la o „Adevărată Liturghie”  precum a sintetizat foarte frumos și adevărat o credincioasă din grup, pentru că, așa precum spunea dânsa „Acesta nu a fost un pelerinaj ci o Adevărată Liturghie trăită de către fiecare participat întro adevărată stare de comuniune și dragoste în Hristos!”

Cuvintele nu vor putea niciodată cuprinde cu adevărat ceea ce fiecare din pelerini a trăit și simțit, dar ceea ce a rămas cu certitudine în inima și mintea fiecăruia este faptul că am călcat cu toții pe urmele Mântuitorului Hristos, întrând asemenea păstorilor și magilor în Peștera din Betleem, aducându-I ca daruri inima, vizitându-I căsuța copilariei din Nazaret, mai apoi îmbrăcând haine de sărbătoare am participat la Nunta din Cana Galileii, binecuvântarea Domnului s-a revărsat asupra noastră în Râul Iordan, am fost martori ai propovăduirii Sale în jurul Mării Galileii și Capernaum, ne-am învrednicit de a asculta Predica de pe Munte, chiar în locul în care Hristos Domnul a rostit-o, am văzut minunile nenumărate săvârșite în Galileea iar pe Muntele Tabor am spus și noi asemenea lui Petru „Doamne, bine este nouă să fim aici!”

Coborând mai apoi în Iudeea, L-am urmat pe Domnul din Grădina Ghetsimani până în casa lui Caiafa iar mai apoi L-am văzut adus înaintea lui Pilat și înfățișat mulțimii, care într-un freamăt de ură și furie striga „RĂSTIGNEȘTE-L!” . Cu acest strigăt în gând am pășit plini de emoție și durere sufletească pe Drumul Crucii ajungând și noi la poalele Golgotei și privind în sus la Crucea Sa ne-am cutremurat văzându-L pe El acolo, spânzurat pe lemn, tăcut dar în același timp atât de grăitor încât până și cele mai împietrite suflete s-au cutremurat. Sărutând Piatra Ungerii pe care a fost spălat Trupul Domnului, am alergat asemenea femeilor mironosițe către Mormântul Său, dar... Mormântul era gol și în același timp plin de Viață, pentru că ne-am încredințat cu adevărat că HRISTOS A ÎNVIAT!

Cu inima plină de bucurie ne-am întors către casele noastre, spunând tuturor că, cu adevărat HRISTOS A ÎNVIAT și prin Învierea Lui a adus mântuire sufletelor noastre.

Aveți o întrebare?